Cătălin Predoiu a transmis că forma finală a proiectului privind integritatea va fi decisă în Parlament. Declarația vine după ce ministrul interimar al Justiției a depus proiectul ca senator și a explicat că a încercat să deblocheze un dosar legislativ sensibil.
Tema atinge direct funcționarea Agenției Naționale de Integritate și regimul declarațiilor de avere și de interese. În ultimii ani, aceste declarații au devenit unul dintre instrumentele prin care presa, organizațiile civice și cetățenii au putut verifica eventuale incompatibilități sau conflicte de interese.
Proiectul a stârnit reacții pentru că include amendamente discutate cu partidele parlamentare și pentru că ridică întrebări despre cât de publice vor mai fi informațiile privind averile demnitarilor. Predoiu susține că a inclus garanții cerute de ANI și de jurisprudență, dar a admis că unele amendamente nu reflectă fidel propria sa viziune juridică.
În practică, Parlamentul va decide dacă legea întărește sau slăbește transparența. Diferența poate sta în detalii aparent tehnice: ce date se publică, pe ce site, pentru cât timp, cine verifică declarațiile și ce sancțiuni se aplică atunci când informațiile sunt incomplete sau false.
Miza politică este mare. Partidele vor trebui să voteze un text care poate afecta chiar regulile după care sunt verificați aleșii. Susținerea integrității este ușor de formulat în declarații; testul real apare la votul pe articole.
Există și un context european. Proiectele legate de reformă, transparență și jaloane asumate prin PNRR sunt urmărite de Comisia Europeană, iar orice pas înapoi poate produce costuri politice și financiare.
Pentru public, întrebarea rămâne simplă: va avea cetățeanul mai multă claritate despre averea și interesele celor aflați în funcții publice sau mai puțin? Răspunsul nu va veni din conferințe de presă, ci din forma finală a legii și din modul în care ea va fi aplicată.