România a doborât sâmbătă dimineață o a doua dronă intrată neautorizat în spațiul aerian național, la mai puțin de 24 de ore după incidentul din județul Buzău. Noua țintă a fost lovită în apropiere de Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, la câțiva kilometri de frontiera cu Ucraina.

Potrivit datelor comunicate de autorități, drona de sâmbătă a fost detectată de radarele MApN la ora 08:22. Ministrul Apărării a anunțat că ținta a fost doborâtă la 08:34, la aproximativ 9,6 kilometri vest de localitatea Sfântu Gheorghe. Președintele Nicușor Dan a transmis că lovitura a fost executată de un pilot român aflat la manșa unui F-16.

Vineri, România doborâse pentru prima dată o dronă care îi încălcase spațiul aerian. Ținta fusese urmărită pe traseul Sulina - Brăila - Fetești - Buzău și lovită deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina. În operațiune au fost ridicate avioane italiene Eurofighter Typhoon și aeronave F-16 românești.

Cele două intervenții schimbă nivelul discuției despre apărarea aeriană. Până acum, România raportase frecvent fragmente de drone, alerte la graniță sau obiecte căzute în apropierea Dunării. În ultimele două zile, avioanele de luptă au fost folosite efectiv pentru neutralizarea unor ținte aeriene aflate în spațiul național.

Diferența dintre cele două episoade este importantă. În cazul Buzău, ținta a parcurs o distanță mare în interiorul României înainte de lovitura finală. În cazul Sfântu Gheorghe, intervalul comunicat public între detectare și doborâre a fost de aproximativ 12 minute. Acest lucru sugerează o reacție mai rapidă într-o zonă aflată foarte aproape de frontiera de război.

Nu se știe încă dacă cele două drone au avut aceeași origine, același tip de misiune sau același model tehnic. Autoritățile trebuie să stabilească traseul exact, proveniența, încărcătura, componentele și circumstanțele în care aparatele au ajuns deasupra României.

Pentru localitățile din Tulcea, Brăila, Galați și Buzău, incidentele nu mai sunt simple informații militare. Mesajele RO-ALERT, fragmentele căzute, deplasarea echipelor de intervenție și izolarea perimetrelor arată cum războiul din Ucraina poate produce efecte directe asupra vieții civile din România.

Pe termen scurt, România va continua să trateze fiecare pătrundere aeriană ca pe un risc de securitate. Pe termen mediu, problema devine una de sistem: dronele sunt ieftine, greu de urmărit la altitudine mică și pot obliga un stat NATO să consume resurse militare scumpe. F-16-ul poate opri o amenințare, dar nu este o soluție economică pentru fiecare dronă.

A doua doborâre în două zile arată că România nu se mai confruntă doar cu episoade izolate. Spațiul aerian de la granița cu Ucraina intră într-o fază în care reacția trebuie să fie rapidă, repetabilă și explicată clar populației.